Statistică dureroasă

Pe parcursul  a zece luni 2012, în Republica Moldova,  au fost înregistrate 602 cazuri noi de infectare cu HIV, inclusiv 216 - în teritoriile de est ale republicii. Din numărul infectaţilor, 292 sunt bărbaţi şi 310 – femei, predominantă rămânând calea heterosexuală de transmitere a infecţiei. Statistică de rutină, veţi spune. Sigur, dar una care  ar trebui să ne alarmeze sau cel puţin să ne pună pe gânduri.
Încotro mergem şi, sacrala întrebare a intelighenţiei ruse, ce e de făcut?
Din fericire, în cazul nostru, un răspuns există. De tratat.
Dar tratamentul costă bani grei.
În Republica Moldova există diferite linii de tratament. Linia întâi de tratament, de care beneficiază 3020 persoane sau 87% din totalul pacienţilor, necesită 212 dolari SUA pentru fiecare caz, linia a doua de tratament  (406 persoane sau 12% din totalul pacienţilor) – 890 dolari SUA, linia a treia de tratament (45 persoane sau 1,2% din totalul pacienţilor) – aproximativ 11 mii dolari SUA.
Din 2003 până în prezent, în Republica Moldova, au fost investite, cu suportul Fondului Global de combatere a SIDA, Tuberculozei şi Malariei (Fondul Global), peste 25 mln dolari SUA, inclusiv circa 50% pentru echipament, consumabile, teste, tratamentul antiretroviral (ARV), infecții oportuniste, transmiterea de la mamă la făt şi 38% - pentru activităţile de prevenire a transmiterii infecţiei cu HIV în grupurile vulnerabile. În total,  circa  90% din finanţe au acoperit priorităţile de bază ale ţării. Statul a acoperit o parte din cheltuielile legate de infrastructură (întreţinerea instituţiilor medicale, a personalului medical, a serviciilor medicale de consultanţă) etc.
Către 30 septembrie 2012, tratamentul antiretroviral era instituit la un număr cumulativ de 2587 persoane. În fiecare an, în tratamentul ARV sunt înrolate în jur de 600 persoane nou infectate cu HIV. Către finele anului 2013, tratamentul ARV este preconizat la 2961 persoane, către finele lui 2014 – la 3461 persoane şi spre sfârşitul anului 2015 – la 4161 persoane infectate cu HIV şi bolnave de SIDA, care necesită terapie antiretrovirală.
Fondul Global va susţine activităţile ce ţin de acordarea tratamentului ARV, efectuarea procurărilor de medicamente, profilaxiei (prevenirea transmiterii infecţiei cu HIV de la mamă la făt şi în cadrul grupurilor vulnerabile) în Republica Moldova până în iulie 2014.
Ce se va întâmpla în continuare, totuşi?
Soluţia reală ar fi preluarea cheltuielilor de către stat. Întrebarea este: Pe cât de pregătit este statul, ca prin intermediul Ministerului Sănătăţii şi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, să preia finanţarea şi să susţină activităţile de bază ale Progamului naţional de control şi profilaxie a infecţiei HIV şi infecţiilor cu transmitere sexuală,  inclusiv,  să înceapă procurarea medicamentelor necesare?
Analizând situaţia, reieşind din preţurile care vor fi propuse Republicii Moldova la procurarea unui stoc relativ mic de medicamente, procedura nu va fi deloc uşoară. Nu se ştie nici în ce măsură organizaţiile locale de resort vor putea rezolva problema procurării unor medicamente specifice la un preţ agreabil.
Astăzi se cunoaşte deja că în 2014 vor fi cheltuiţi 892.280 euro din partea Fondului Global. Adăugând 700.000 euro, cota alocată din bugetul ţării, obţinem suma totală de 1. 592. 280 euro. Potrivit altor estimări, în 2015 vor fi necesare deja 2  milioane de euro (33 mln. lei), cheltuieli care urmează să fie acoperite integral din bugetul de stat al Republicii Moldova. Fondul Global a încurajat Guvernul ţării să preia o parte din costurile Programului naţional de prevenire şi control HIV/SIDA începând cu anul 2013.
Republica Moldova şi-a asumat  unele angajamente internaţionale, semnând în 2001 Declaraţia de Angajament cu privire la HIV/SIDA (raportarea UNGASS), fapt care presupune raportarea datelor referitoare la maladie, inclusiv a cheltuielilor din domeniu. Dacă acest acord nu va fi  respectat, amenzile urmează să fie mai mari decât investiţiile în tratament.
Fiecare persoană este responsabilă de sănătatea proprie, fiecare persoană trebuie să cunoască  cum să se  protejeze de maladie, să cunoască metodele de transmitere a infecţiei cu HIV.   
Organizaţiile neguvernamentale şi cele internaţionale cheamă Guvernul Republicii Moldova să creeze condiţii favorabile continuării tratamentului ARV, în primul rând, prin rezolvarea problemei finanţării. 
Doar prin grija permanentă faţă de sănătatea populaţiei, la nivelul cel mai înalt, vor fi găsite soluţii pentru protejarea cetăţenilor, a prezentului şi viitorului acestei ţări.

Angela Alexeiciuc