„Este la fel. Arată ca şi tine!”

Recent am întâlnit un coleg, cu care am predat, ani în urmă, biologia la un colegiu din Chişinău. Deși era mai tânăr decât mine, îl apreciam mult pentru cunoștințele pe care le deținea și vocația cu care își făcea meseria. Era unul dintre puținii tineri profesori, care nu au abandonat dăscălia în pofida tuturor problemelor pe care le întâmpină. Curios din fire, m-a întrebat cu ce mă ocup şi eu i-am răspuns că lucrez într-un proiect pentru combaterea HIV și SIDA. Surprins de ceea ce a auzit, m-a întrebat din nou: „Şi chiar ai văzut cum arată o persoană HIV infectată?”. De această dată eu am fost cea care am rămas oarecum mirată. Nu-mi venea să cred că un profesor de biologie, cu masteratul și doctoratul făcut, care se consideră informat despre HIV şi SIDA, poate să fie interesat despre cum arată o persoană HIV pozitivă. Ce să mai spunem despre persoanele mai puţin versate la această temă? De ce ne mai mirăm de miturile şi stereotipurile care circulă în societate cu referinţă la HIV şi SIDA? Oare putem avea certitudinea că în curând vom trăi într-o societate tolerantă, nediscriminatoare?
Un studiu realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing „CBS-AXA” (2012) arată că tinerii de 15-24 ani manifestă un nivel înalt de intoleranţă față de persoanele infectate cu HIV. Doar unul din doi intervievați este gata să îngrijească o rudă apropiată la domiciliu, dacă aceasta s-ar infecta cu HIV. Doar 61,7% acceptă ca un student HIV infectat să-și continue studiile, iar 46,8% acceptă ca un profesor HIV infectat să-şi desfăşoare activitatea practică într-o instituţie educaţională. Deși 59,3% din respondenți cunosc că infecţia cu HIV nu poate fi transmisă prin folosirea în comun a tacâmurilor, doar 12,9% sunt gata să folosească aceleași tacâmuri cu o persoană HIV pozitivă. Doar un sfert din cei intervievați (26,5%) ar continua să procure produse alimentare dintr-un local de alimentaţie publică, proprietarul căruia s-ar dovedi a fi purtător al infecției HIV.
Potrivit studiului, statutul persoanei HIV infectate rămâne a fi stigmatizat. Astfel, 65,2% dintre respondenţi susțin că ar păstra în secret statutul HIV pozitiv al prietenului său, iar  55,7% din tineri au declarat că nu s-ar rușina dacă s-ar afla că un prieten de-al lor este HIV pozitiv.
Din 1987, de la înregistrarea oficială a primului caz de infecţie cu HIV în Republica Moldova, până în prezent, la evidenţă au fost luate 7604 persoane HIV pozitive şi bolnave de SIDA, dintre care 1742 au decedat, iar 5200 sunt examinate la statutul virusologic și imun. Totuşi, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), pentru a estima numărul real al persoanelor infectate cu HIV, numărul oficial al persoanelor diagnosticate cu această infecţie trebuie de înmulțit cel puțin cu trei. Chiar dacă pe teritoriul Republicii Moldova există o reţea de Centre de consultare şi testare voluntară la HIV, numărul persoanelor doritoare de a-şi cunoaşte statutul şi de a efectua un test benevol la infecţia HIV deocamdată este extrem de mic. 
HIV și SIDA nu sunt fenomene noi. Mass media şi internetul abundă în informaţii despre căile de transmitere şi măsurile de profilaxie a infecţiei cu HIV în scopul dezvoltării unor concepţii şi atitudini de comportament corect faţă de protejarea sănătăţii. Şi totuşi, studiile care se realizează scot în evidenţă o tendință de regres în atitudinea față de persoanele care trăiesc cu HIV. Astfel, valoarea indicatorului înregistrat în anul 2008 a constituit 10,0%, treptat aceasta a scăzut  până la 7,3% în 2010 și până la 6,5% în 2012.
De ce se întâmplă aşa? Care să fie cauza creşterii nivelului de stigmatizare şi discriminare în societatea noastră? Se pare că asistăm la o reacţie în lanţ, când lipsa informării suficiente  naște frică şi stereotipuri, ce ne împiedică să avem o atitudine tolerantă şi un comportament inofensiv faţă de persoanele infectate cu HIV şi bolnave de SIDA.
Şi totuşi, actualmente, virusul HIV nu se mai transmite doar printre utilizatorii de droguri sau homosexuali, calea principală de transmitere fiind cea sexuală. Virusul poate fi depistat și într-o familie tânără și la un minor, care nici nu știe ce este HIV și SIDA.
HIV şi SIDA nu sunt o sentinţă pentru persoanele HIV pozitive. Graţie tratamentului antiretroviral, care reduce încărcătura virusologică în organism, persoanele infectate cu HIV pot avea un mod de viaţă sănătos în familie şi în societate;  mamele infectate cu HIV graţie aceleiaşi terapii pot naşte copii sănătoşi şi, noi toţi, suntem în condiţii egale visa-vis de acest virus, dacă cunoaştem cum să ne protejăm de această infecţie. Testul la infecţia HIV este primul pas care trebuie să îl facem pentru a ne asigura că suntem sănătoşi şi că dorim să evităm riscurile şi să-i protejăm pe cei dragi şi apropiaţi nouă. În Republica Moldova, testul la HIV este unul obligatoriu pentru femeile gravide, tinerii însurăței şi, parţial, pentru persoanele care pleacă peste hotare.
La întrebarea: Cum arată o persoană infectată cu HIV, răspunsul meu este:  „Arată ca şi tine!”.

Angela Alexeiciuc